- strãfúnd
- s. n., pl. strãfúnduri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
strãfúnd
Look at other dictionaries:
străfund — STRĂFÚND, străfunduri, s.n. Loc, punct situat la mare adâncime, în interior; adânc. – Stră + fund. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRĂFÚND s. 1. v. adânc. 2. adânc, adâncime, afund, fund, măruntaie (pl.), profunzime, (reg.)… … Dicționar Român
adânc — ADẤNC, Ă, (1) adânci, adj., (II) adâncuri, s.n. I. adj. 1. (Despre ape, cavităţi sau lucruri concave) Al cărui fund se află la o distanţă (relativ) mare de marginea de sus, de suprafaţă; adâncit, afund, adâncat, adâncos. ♢ expr. (A ajunge, a trăi … Dicționar Român
măruntaie — MĂRUNTÁIE s.f. pl. 1. Totalitatea organelor interne la animale şi la om; viscere, vintre; p. restr. organele interne aflate în cavitatea abdominală. ♢ expr. A şti toate măruntaiele (din cineva) a cunoaşte gândurile cele mai ascunse (ale cuiva). ♦ … Dicționar Român
afund — AFÚND, Ă, afunzi, de, adj., adv. 1. adj. Adânc. ♦ (Substantivat, n.) Adâncime (2). 2. adv. La o distanţă (relativ) mare în adâncime; departe; adânc. ♢ expr. A (se) da afund = a (se) cufunda într o apă. (reg.) A dormi afund = a dormi profund,… … Dicționar Român
afundiş — AFUNDÍŞ, afundişuri, s.n. (Rar) Adâncime (2). – Afund + suf. iş. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AFUNDÍŞ s. v. adânc, adâncime, afund, fund, măruntaie, profunzime, străfund. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
afunzime — AFUNZÍME, afunzimi, s.f. (Rar) Adâncime (1). – Afund + suf. ime. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AFUNZÍME s. v. adânc, adâncime, afund, fund, măruntaie, profunzime, străfund. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
baiere — BÁIERE s. pl. v. adânc, adâncime, afund, fund, măruntaie, profunzime, străfund. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… … Dicționar Român
